Te-aș lipi
de un
perete
să-mi
arăți
pe îndelete
cerul plin
de alunițe
și de gemete
pestrițe.
Să-mi
zâmbești
cu toată
fața
pe la
patru
dimineața,
să bem
o cafea
cu lapte
de la patru
pân’ la
șapte,
să te gâdil
când te-mbraci
să-mi zici
că și tu
mă placi,
să ne
despărțim
cu greu,
în stație
la troleu,
să îți
scriu
din când
în când
pentru că
‘mi-apari
în gând,
să ne
revedem
pe seară,
să ne
sărutăm
pe scară,
să stăm
noaptea
la povești
fericit
că sunt,
că ești.